Infografic: specialiștii în știința informării pe timpul izolării

Revista Archimag a publicat luni 25 mai a.c. un infografic despre modul în care bibliotecarii, arhivarii și documentariștii și-au desfășurat activitatea pe timpul izolării impuse de măsurile de primă urgență pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

Inițiată pe 17 martie, această măsură a dus la trecerea în masă la regimul de telemuncă. Cum a avut loc această tranziție? Ce noi utilizări sau idei a generat? Ce avantaje și dezavantaje au perceput în știința informării? Care sunt consecințele pentru viitorul lor? Chiar dacă unii se întorc treptat la birou, sunt aproape unanimi în faptul că vor să continue teleoperarea și să profite de beneficiile acestuia. Investigație și analiză.

Lansarea Barometrului de Consum Cultural 2016

unnamedBarometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, studiu anual realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu, precum și a unor importante personalități din mediul cultural și academic.

De 12 ani, Barometrul măsoară tendințele asociate consumului cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip din țară, construit pe modele europene similare.

Ediția 2016 a Barometrului de Consum Cultural abordează teme de maximă relevanță pentru mediul cultural și social, precum: impactul social al culturii, cele mai frecvente forme de consum cultural în spațiul public, consumul cultural în rândul seniorilor, tipologia dotărilor din spațiul domestic cu obiecte culturale, preferințe actuale și diferențe semnificative în practicile de lectură, muzică și dans.

Aceste teme reflectă nu doar dinamica valorilor din societatea românească, ci și modul în care populația se raportează la oferta culturală, iar rezultatele devin esențiale în dezvoltarea unor viitoare strategii culturale la nivel central, regional și local.

Biblionet National Public Opinion Survey

raportbiblionetInternational Research & Enchanges Board (IREX) a iniţiat efectuarea unui sondaj de opinie pentru a măsura:

  • nivelurile de acces la informaţie;
  • percepţiile asupra bibliotecilor publice;
  • gradul de informare şi abilităţile de utilizare a calculatoarelor în rândul populaţiei din România;
  • gradul de notorietate al programului Biblionet în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Rezultatele acestui studiu arăta dacă popularitatea bibliotecilor, modalităţile de căutare a informaţiilor, percepţiile respondenţilor asupra bibliotecilor şi gradul de participare publică la activităţi, evenimente şi proiecte în cadrul bibliotecilor s-a schimbat în timp. Totodată, arăta gradul de cunoaştere al programului Biblionet şi căile cele mai eficiente de popularizare a acestuia.

Consultă studiul.

Studiul „Servicii şi programe pentru copii cu vârsta între 0-14 ani”

copertaIn cadrul proiectului „Biblioteca George Bariţiu Braşov – Centru de excelenţă ce oferă servicii pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0-14  ani”, finanţat de Fundaţia IREX prin programul naţional Biblionet, linia de finanţare „Bibliotecile judeţene: Centre de excelenţă” echipa bibliotecii Braşov a realizat studiul „Servicii şi programe pentru copii cu vârsta între 0-14 ani”.

Mulţumim tuturor colegilor din ţară care au contribuit la realizarea acestei lucrări prin furnizarea datelor necesare şi a sfaturilor şi observaţilor mai mult decât pertinente, fără ajutorul cărora publicarea lucrării nu ar fi fost posibilă. Mulţumim dragi colegi!

Studiul poate fi accesat liber, direct de pe pagina anunţului (click pe imagine) sau la adresa:

http://www.biblionet.ro/upload/documents/document/20415/attachement/142403/StudiuBrasov%281%29.pdf

The World Confederation of Open Access Repositories

The Confederation of Open Access Repositories (COAR) is pleased to announce publication of the report: The Current State of Open Access Repository Interoperability (2012). The report provides an overview of the current interoperability landscape in terms of the types of services that are now possible because of recent research and development efforts from throughout the Open Access community, and it presents interoperability initiatives in connection to these services. 

The intended audience includes institutions and repository managers operating at different points in terms of infrastructure, resources, and institutional support. For institutions new to Open Access and repositories, the report aims to provide guidance for getting started and indicates which interoperability initiatives are necessary to implement in order to achieve specific services. For institutions and repository managers already involved in OA and repositories, the report may provide ideas for additional functionality to add to your repository or further services that are possible to provide to your community. The report covers seven areas of focus for current interoperability initiatives, and it provides overviews of nineteen key interoperability initiatives.

About COAR:  COAR, the World Confederation of Open Access Repositories, is a young association of repository initiatives launched in October 2009, uniting over 90 members and partners from 24 countries from throughout Europe, Latin America, Asia, and North America. Its mission is to enhance greater visibility and application of research outputs through global networks of Open Access digital repositories. More information about COAR and its members is available on the COAR web site <http://www.coar-repositories.org>.

***

Confederaţia Arhivelor cu Acces Deschis (COAR) are plăcerea să anunţe publicarea raportului: „Stadiul actual al interoperabilităţii depozitelor cu acces deschis” (2012). Raportul oferă o imagine de ansamblu a peisajului de interoperabilitate actuală în ceea ce priveşte tipurile de servicii care sunt posibile în prezent datorită cercetărilor recente şi eforturilor de dezvoltare din întreaga comunitate Acces Deschis şi prezintă inţiativele de interoperabilitate, în legătură cu aceste servicii.

Publicul ţintă este reprezentat de instituţiile şi managerii de arhive care funcţionează la diferite niveluri: infrastructură, resurse şi sprijin instituţional. Pentru instituţiile nou intrate în sistemul Acces Deschis raportul îşi propune să ofere îndrumarea iniţială şi să arate care sunt iniţiativele de interoperabilitate necesare pentru punerea în aplicare, în scopul obţinerii serviciilor specifice. Pentru instituţiile și managerii arhivelor deja implicate în OA, raportul poate furniza idei pentru funcţionalitate suplimentară, pentru adăugarea de noi servicii. Raportul acoperă şapte domenii de interes pentru iniţiativele de interoperabilitate actuale şi oferă o privire de ansamblu asupra celor nouăsprezece iniţiative cheie de interoperabilitate.

Despre COAR:

COAR, Confederaţia Mondială a Arhivelor cu Acces Liber este o asociaţie tânără dedicată iniţiativelor de constituire a arhivelor lansată în octombrie 2009, cu peste 90 de membri şi parteneri din 24 de ţări din toată Europa, America Latină, Asia şi America de Nord. Misiunea sa este de a spori vizibilitatea şi de a asigura aplicarea rezultatelor cercetării prin intermediul reţelelor globale a arhivelor digitale cu acces deschis. Mai multe informaţii despre COAR şi membrii săi, disponibile la <http://www.coar-repositories.org>

THE ART AND SCIENCE OF DESIGNING COMPETENCIES

Competency Works, a collaborative initiative led by the International Association for K-12 Online Learning, or iNACOL, on Wednesday released an issue brief exploring how to design quality competency measures for student academic advancement.

The brief examines the basic nature of a quality competency, the competency construction process from both a creative and a logistical point of view, how to build revision processes and professional understandings of competencies educators create, and how to allow teachers to personalize their instruction within new competency measures.

The document also stresses that high-quality competencies, while potentially based on standards including those of the common core movement, are not the same as standards themselves. They should represent specific skills more than they represent specific knowledge, and therefore be more transferable across multiple areas of study, the brief says.

This new brief appears to be one of the first public research documents to explore exactly what makes good competencies, and what makes poor ones.

***

Think Like A Startup: A White Paper to Inspire Library Entrepreneurialism

This document is intended to inspire transformative thinking using insight into startup culture and innovation methodologies. It’s a collection of talking points intended to stir the entrepreneurial spirit in library leaders at every level.

Summary

  • Startups are organizations dedicated to creating something new under conditions of extreme uncertainty.
  • Now is not the time to find new ways of doing the same old thing.
  • Launching a good idea is always better than not launching an awesome one.
  • Don’t just expand services: solve problems.
  • The library is a platform, not a place, website, or person.
  • Libraries need less assessment and more R&D.
  • Focus on relationship building instead of service excellence and satisfaction.
  • Don’t just copy & paste from other libraries: invent!
  • Grow your ideas: Build, Measure, Learn.
  • Iterate & Prototype.
  • Plant many seeds; nurture the ones that grow.
  • Seize the whitespace.
  • Good ideas are usable, feasible, and valuable.
  • Give new ideas a place to incubate.
  • Give new ideas enough time to blossom.
  • Give new ideas a way to get funded.
  • Give new ideas the talent they require.
  • Give new ideas room to fail… and then evolve.
  • Give up on a new idea if it just don’t work.
  • Innovation happens out in the open—not behind closed doors.
  • Innovation is a team sport. Practice it regularly.
  • Innovation is messy.
  • Innovation is disruptive.
  • Real innovators get their hands dirty.
  • Being strategic is about stretching not sustaining.
  • Stake a claim in other parts of the scholarly enterprise.
  • Build a strategic culture, not a strategic plan.
  • Entrepreneurialism is a cultural imperative, not something that should only happen in small pockets of your organization.
  • Strive to change the profession.
  • Aim for epiphanies

ECHOE – Education for Heritage, Outdoor Education

Co-finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului Învăţare pe tot parcursul vieţii, proiectul ECHOE, este coordonat şi implementat în România de CPPC Bucureşti.

Acest program se adresează formatorilor din structurilor publice şi private, asociaţii şi ONG-uri furnizoare de servicii culturale, educaţionale şi de petrecere a timpului liber, profesioniştilor din instituţiile de cultură, reprezentanţilor administraţiei locale responsabili cu politici culturale şi educaţionale, furnizorilor de servicii turistice, dar şi adulţilor care participă la programe educaţionale.

Printre rezultatele aşteptate se numără:

  1. Raport asupra nevoilor de învăţare ale formatorilor şi profesioniştilor din instituţiile de cultură
  2. Ateliere de lucru la nivel local
  3. Trasee creative – rapoarte din cadrul atelierelor de lucru
  4. Carte cu resurse despre educaţia în aer liber şi educaţia pentru patrimoniu
  5. Şcoala de vară de la Curtişoara – eveniment internaţional

Proiectul se află în plină desfăşurare, însă unul dintre rezultatele importante şi interesante şi pentru breasla noastra (Raport asupra nevoilor de învăţare ale formatorilor şi profesioniştilor din instituţiile de cultură)  este deja disponibil. Le aşteptăm cu nerăbdare şi pe celelalte.

Sondaj de opinie

Stimaţi colegi,

Vă rugăm să luaţi parte la realizarea unui sondaj de opinie privind pregătirea profesională şi statutul profesiei de bibliotecar. Puteţi face acest lucru:
1. completând chestionarul următor (5 întrebări): http://www.surveymonkey.com/s/PF38FXB
2. trimiţănd acest mesaj tuturor colegilor dumneavoastră bibliotecari

In afara scopului specific, propriu-zis, sondajul doreşte să testeze şi modul de diseminare a informaţiilor în mediul bibliotecăresc, pe canale particulare.Contăm pe sprijinul dumneavoastră.

Data limită a colectării răspunsurilor este 30 septembrie a.c.. Pe 1 octombrie, rezultatul sondajului va fi făcut public pe blogurile ABR, ANBPR şi Grupului ProLibro.

Vă mulţumim!

***

Iniţiativa acestui sondaj de opinie aparţine Antoniei Ioan, bibliotecar, şi este rezultatul direct al articolelor publicate pe blogul  Grupului ProLibro : “Cine poate fi bibliotecar in Romania? “şi “Propuneri legislative privind pregătirea profesională a bibliotecarilor.”

ACCESS OF YOUNG PEOPLE TO CULTURE

Început în 2009, studiul “ACCESS OF YOUNG PEOPLE TO CULTURE” a ajuns la final. Raportul şi concluziile studiului, condus de o echipă formată din 5 experţi şi 27 contributori naţionali (inclusiv România), sunt disponibile aici.

În conformitate cu Recomandarea UNESCO, privind participarea şi contribuţia maselor la viaţa culturală (1976), accesul la cultură înseamnă furnizarea de oportunităţi concrete, în special prin crearea de condiţii şi măsuri socio-economice, care să permită tuturor categoriilor sociale accesul liber la informare, formare, cunoaştere şi înţelegere.

În acest studiu, accesul tinerilor la viaţa culturală este văzut ca un drept fundamental al acestora. Ca parte a studiului, conceptul de cultură cuprinde toate activităţile culturale şi artistice: arta spectacolului, arte vizuale şi meşteşuguri, muzica, patrimoniul cultural, arhitectura şi literatura.

Grupul ţintă al studiului a fost reprezentat de populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani; în plan secundar au fost studiate şi grupurile constituite din copii cu vârste cuprinse între 12-15 ani şi adulţii tineri, 24-29 de ani.

Autorii au examinat politicile şi cadrul legal,dar şi oportunităţile oferite de actorii culturali, publici şi privaţi la nivel naţional, local şi regional.

Studiul descrie tendinţele actuale în cultură ale tinerilor din Europa, identifică barierele de limitare a accesului la cultură a tinerilor, citează studii, statistici, şi exemple de bune practici. Prin urmare, acest raport nu trebuie văzut ca un studiu comparativ între diferite ţări, ci mai degrabă ca un instantaneu al oportunităţilor pentru tineri, prin analiza practicilor naţionale existente în domeniul accesului la cultură a tinerilor.